Mănăstirea Peri Săpânţa -Maramures

     

Mănăstirea Peri Săpânţa este unul dintre cele mai reprezentative lăcăşuri de cult pentru întreaga zonă a Maramureşului fiind cea mai înaltă biserică de lemn din lume, ceea ce a făcut ca ea să fie înscrisă în Cartea Recordurilor.  Este amplasată într-un parc dendrologic, într-un spaţiu mirific dintr-o pădure seculară, aceasta se află la numai 800 de metri de graniţa cu Ucraina 

Lăcăşul se remarcă prin turla sa, de o înălţime impresionantă, ce măsoară 78 de metri.  Datorita acestei imense turle, mănăstirea este vizibilă chiar de la 5 km depărtare, fiind o atracţie turistică ce stârneşte interesul .

Istoria lăcăşului a început cu mii de ani în urmă, când, în anul 1391, pe vremea voievodului maramureşan Dragoş, a fost ridicat un mic schit de piatră. Mai bine de 300 de ani, această biserică a fost folosită ca sediu al Episcopiei Române a Maramureşului, fiind ulterior ridicat de către meşterul Ioan Macarie un lăcaş care să servească drept loc de rugăciune pentru comunitatea greco-catolică din împrejurimi.

Mănăstirea ce se găseşte în prezent la Săpânţa a fost ridicată în memoria vechiului lăcaş, distrus în totalitate în anul 1761, de către armata austriacă, pe motivul că locuitorii zonei de aici nu voiau să treacă la religia catolică.
Mănăstrirea Peri a fost înfiinţată în anul 1997, la hotarul satului Săpânţa, din dorinţa de a reannoda tradiţia istorică a vechii Mănăstiri Sfântul Arhanghel Mihail, din Maramureş, aflată astăzi pe teritoriul Ucrainei.
Tot aici au fost traduse şi copiate în română pentru prima dată „Psaltirea”, „Evanghelia”, „Legenda duminicii”, „Codicele Voroţean” şi „Faptele Apostolilor”.

Meşterul Ioan Macarie a muncit şase ani la construcţia lăcaşului sfânt. Fiecare lemn folosit în construcţie a fost însemnat cu securea lui Macarie. Meşterul a împărţit biserica în două părţi , una pentru femei şi una pentru bărbaţi. Abia după anul 1800 a fost dărâmat peretele ridicat între naosul şi pronaosul bisericii.

Biserica a fost construită în stil maramureşean fiind placată iniţial cu 8,5 kilograme de aur, iar crucea este înaltă de şapte metri, la rândul ei fiind învelită cu 4 kilograme de aur.

Actuala construcţie a mănăstirii este tipică bisericilor din lemn maramureşene, însă are câteva caracteristici deosebite: pridvor în formă pentagonală, demisol şi un etaj în trei trepte ce ajunge la înălţimea de 56 de metri.

În interiorul mănăstirii se pot observa două rânduri de arcade suprapuse, cu deschideri diferite, ce dau pridvorului o notă aparte.

Manăstirea Săpânţa-Peri a fost inclusă în patrimoniul UNESCO ,  un simbol al dârzeniei şi credinţei în Dumnezeu a locuitorilor acestui ţinut străvechi,este o mănăstire de maici şi este o destinaţie ce nu trebuie ratată de turiştii veniţi în Maramureş.