
Veche mănăstire cu şcoală teologică
În satul vechi au fost aduse alte familii de români, trecute la catolicism, iar când unii dintre primii locuitori s-au întors din pribegie, nu şi-au mai găsit casele şi gospodăriile. Aşa se face că localitatea Şinca Nouă a apărut şi datorită acestei situaţii. Monahii de la schitul de aici i-au primit cu mare drag şi le-au oferit cele necesare începerii unei vieţi noi. Cu timpul, biserica schitului a fost dăruită comunităţii, iar călugării s-au retras la patru kilometri distanţă, într-o poiană. La acea vreme exista în această poiană o mănăstire de la începutul secolului al XVI-lea.
„Din puţinele documentele păstrate, am aflat că preoţii din vremea Sfântului Ierarh Andrei Şaguna, deci în secolul al XIX-lea, i-au adus la cunoştinţă acestuia că a existat în poiana aceasta, cândva, o mănăstire, care a avut aceeaşi soartă cu celelalte aşezăminte monahale din Transilvania, în vremea generalului Bucov. Preoţii aminteau sfântului mitropolit că pe ruinele mănăstirii cresc trandafiri şi că a existat aici şi o şcoală teologică de băieţi“, ne-a mai spus protosinghelul Matei Bilauca.
Noua biserică
Viaţa duhovnicească a obştii gravitează în jurul paraclisului, unde se oficiază zilnic cele şapte Laudele, dimineaţa la ora patru şi seara la orele 16:00. Hramul paraclisului este Duminica tuturor Sfinţilor Români dintr-un motiv aparte, prin care se face o legătură între trecut şi prezent. Fiindcă nu s-a găsit nici un document referitor la hramul vechii mănăstiri, atunci s-a considerat că hramul Tuturor Sfinţilor Români este cel mai potrivit, pentru că această sărbătoare cuprinde pe toţi trăitorii, martiri şi cuvioşii cunoscuţi şi necunoscuţi.
Recent, IPS Mitropolit Laurenţiu a aşezat piatra de temelie pentru biserica mare a mănăstirii, care va avea şi hramul Sfântului Prooroc Isaia. Proiectul noii biserici prevede ca ruinele vechii mănăstiri să fie cuprinse în zidire, la nivelul I, unde va fi şi un paraclis pentru slujbele oficiate sâmbăta.

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu