PESTERA MUIERILOR

 Din punctul meu de vedere este cea mai spectaculoasa si bine organizata Pestera din tara , singurul lucru care nu este spus de catre ghid este faptul ca iesirea se face pe alta poarta situata la o distanta foarte mare de locul de acces si de parcare , dar spre norocul nostru am avut parte de o surpriza placuta in drumul de intoarcere , ne-am intalnit cu Ghita ciobanul :-) si faimosul lui magarus atasat de o asa zisa trasurica , inventia ciobanului ,  5 RON de persoana pana la parcare , merita experienta .

 Peștera Muierilor (sau Peștera Muierii) se află în comuna Baia de Fier, Județul Gorj, pe teritoriul Depresiunii Getice a Olteniei. Peștera a fost sculptată în calcarele mezozoice de pe marginea sudică a Masivului Parâng, de către râul Galbenul. Cu o istorie foarte bogata, peștera în timpuri străvechi a adăpostit în timpul războaielor, când bărbații plecau la lupte, foarte mulți copii și femei, de unde i se trage și numele. Este prima peșteră electrificată din România.
Peștera are o lungime de aproximativ 7.000 de metri dispusă în 4 niveluri. Nivelul inferior constituie rezervația speologica împartita in doua sectoare: sectorul de nord (1.500m) și sectorul de sud (880m). La 40 de metri inălțime se afla etajul superior amenajat pentru turiști cu o lungime de 573 m, ajunge până la lungimea de 1.228 de metri o rețea de diverticule foarte greu accesibilă,dar se incearca sa se faca astfel incat accesibilitatea sa fie mult mai mare si mai usoara.

Adevaratele atracții ale peșterii sunt Domul Mic, care are un aspect asemănător unei cupole gotice format prin precipitarea milenară a calcitei. Celelalte încaperii sunt Sala Altarului, Valul Altarului, Amvonul, Candelabrul Mare și imaginea Stâncii Insângerate denumită datorită scurgerilor oxidului de fier. În Cupola inaltă de 17 m întâlnim o colonie de lilieci.

Alte câteva atracții sunt Vălul Muierii, Bazinele Mari, Cascadele împietrite, Dantela de Piatră, Poarta, Sala cu Guano, Sala Turcului. În Galeria Urșilor a fost găsit un adevărat cimitir de resturi scheletice de urși, lei, hiene, vulpi, lupi, capre sălbatice și mistreți. În Sala Musteriana au fost descoperite foarte multe obiecte aparținând culturilor cu mult înaintea erei noastre. De asemenea, în 1952 au fost descoperite și fragmente de oase provenind, foarte probabil, de la trei indivizi diferiți. Fragmentele de craniu aparținând unui individ de sex feminin au fost recent datate de către cercetători ca având o vechime de aproximativ 30.000 ani.

În Peștera Muierilor s-au descoperit urși de cavernă complet pietrificați.

( Wikipedia, enciclopedia liberă )

TRANSALPINA

   Transalpina este cel mai inalt drum rutier din Romania cat si din intregul lant al Muntilor Carpati, atat din tara cat si din afara ei, atingand altitudinea maxima (2145 m) in Pasul Urdele. Transalpina traverseaza Muntii Parang de la N la S fiind paralela cu Valea Oltului si Valea Jiului, intre care se afla, si leaga Localitatea Saliste din Jud. Sibiu de Localitatea Novaci din Jud. Gorj.

  Drumul si-a luat numele din latina "Transalpina" (tara de dincolo de munti), cum era numita in vechile texte si harti latinesti Tara Romaneasca, si e supranumit “Drumul Regelui”,  Regele Carol al II-lea, dupa ce l-a reconstruit, in anul 1938, l-a inaugurat parcurgandu-l el insusi impreuna cu familia regala. Desi este mai inalta mult mai veche si mai frumoasa decat Transfagarasanul, este mai putin cunoscuta pentru  ca, Transalpina, cu toate ca este catalogat  drum national, DN 67c (partial), nu a fost pana in 2009 niciodata asfaltata. Transalpina a fost construita de armatele romane in drumul lor spre Sarmisegetusa, pavata cu piatra de Regele Carol al II-lea dupa 1930 si reabilitata de nemti in al II-lea razboi mondial dupa care a fost data uitarii de autoritatile romane. Faptul ca a fost uitata si a devenit un drum greu de parcurs cu masini normale a  ajutat Transalpina sa-si pastreze  neatinsa salbaticia si farmecul aparte pe care putine locuri din tara il mai au. Este printre putinele drumuri din tara pe care se poate ajunge cu masina pana la nori si chiar deasupra lor.  In luna iunie 2016 Transalpina era asfaltata (cel putin un strat de asfalt) in proportie de peste 99 %. Portiunea Novaci - Ranca este integral asfaltata si reabilitata. Portiunea cea mai frumoasa a Transalpinei dintre Ranca si Obarsia Lotrului este asfaltata dar inca mai sunt de realizat lucari de stabilizare a versantilor. Intre Lacul Oasa si Lacul Tau mai sunt zone in care nu s-a terminat asfaltarea, zone in care nu s-au finalizat peretii de sustinere a drumului si deasemenea zone in care nu sunt montati parapetii si semnele de circulatie. Dinspre Sugag spre Obarsia Lotrului mai erau de asfaltat mai putin de 800 m,  intre coada Barajului Oasa si intersectia cu drumul 106N ce duce la Paltinis, plus alte cateva zone scurte intre 5 si 50 de m intre Lacul Oasa si Sugag. Deocamdata se lucreaza la montatrea parapetilor si indicatoarelor intre Ranca si Obarsia Lotrului si la plombarea drumului intre Lacul Oasa si Lacul Tau. In lucru este si drumul de legatura cu Transalpina, DN7A, pe portiunea dintre Obarsia Lotrului si Statiunea Vidra.  Asadar, desi primul strat de asfalt a fost asternut pe aproape tot traseul Transalpinei lucrarile sunt finalizate doar in proportie de 80%, de aceea drumul trebuie parcurs cu viteza redusa si cu atentie. Transalpina nu a avut niciodata un program fix de deschidere sau inchidere, totul depinzand de venirea zapezii si de topirea ei. Pe portiunea Obarsia Lotrului - Ranca zapada persista de obicei din luna noiembrie pana in luna iunie. 
  Cand asfaltarea Transalpinei va fi terminata poate ca cea mai buna promovare ar fi inaugurarea ei de catre cei de la Top Gear care au fost si pe Transfagarasan. Un titlu gen: "Top Gear on Transalpina highest Romania road" ar face celebra Transalpina mai mult decat orice alta campanie de promovare a turismului romanesc.
     

revenit august 2017