Manastirea Cetatuia Negru-Voda este o manastire ortodoxa cu obste de calugari aflata in comuna Cetateni, judetul Arges. Manastirea este situata la 22 de kilometri sud-est de orasul Campulung, pe soseaua nationala Campulung-Targoviste-Bucuresti, pe frumoasa vale a Dambovitei, intre satele Cetateni si Cotenesti
Manastirea Corbii de Piatra, Manastirea Namaiesti si Manastirea Cetatuia Negru Voda alcatuiesc un triunghi echilateral cu latura de 20 de kilometri. Prima se afla in comuna Corbi, pe soseaua Campulung-Domnesti, a doua se afla la zece kilemetri de Campulung Muscel, iar a treia se afla pe soseaua Campulung-Targoviste, in comuna Cetateni.
scurt istoric :
Potrivit traditiei locale, pe culmea abrupta de piatra, care se inalta intre raul Dambovita si paraul Cetatuia, a existat o cetate de rezistenta zidita pe vremea ocupatiei romane. Cetatea ar fi fost loc de refugiu si pentru domnitorul Negru Voda al Tarii Romanesti, care isi avea aici si o pestera de taina, numita pana astazi "Pestera lui Negru Voda". De la aceasta cetate si-ar fi luat numele, atat muntele, cat si satele din apropiere.
Valea stancoasa a paraului Cetatuia este plina de pesteri, unele naturale, iar altele scobite de sihastrii locului. In aceste pesteri s-au nevoit numerosi calugari
Unul dintre acesti sihastrii a fost descoperit in ultimele decenii, intr-o pestera suspendata in peretele abrupt al muntelui. Moastele acestui Cuvios, galbene precum ceara, frumos mirositoare si nemiscate de mana omului, erau asezate intr-o scobitura de piatra, in forma de mormant, iar deasupra, pe perete, era scris in piatra: "Ioanichie Schimonah 1638." Acestea sunt singurele Moaste intregi ale unui Cuvios roman din secolul al XVII-lea, pastrate pana in zilele noastre.
Ctitorul manastirii nu a fost inca stabilit cu certitudine. Se crede, totusi, ca principalul ctitor al manastirii a fost voievodul Nicolae Alexandru Basarab, fiul lui Basarab I. Acesta apare in al treilea strat de fresca, in naos. Cu toate acestea, traditia locala sustine ca primul ctitor a fost Negru Voda, urmele pasilor acestuia ramanand imprimate in piatra muntelui, alaturi de ale doamnei sale, Margareta. Biserica din pestera, atribuita voievodului Negru Voda, a fost construita in secolul al XIII-lea, odata cu cetatea Campulung Muscel, care a fost prima capitala a Tarii Romanesti.
Schitul Cetatuia este amintit in timpul lui Mihai Viteazul care, in anul 1595, dupa lupta de la Calugareni, a trecut prin aceste locuri. In primavara anului 1658, pentru o vreme, domnitorul Constantin Serban s-a refugiat in acest loc retras, din cauza tatarilor. In anul 1690, insotind oastea turco-tatara, spre Ardeal, Sfantul Constantin Brancoveanu se adaposteste si el in acest loc, biserica si chiliile fiind in buna stare la acea vreme. Pe atunci, schitul era metoc al Manastirii Negru Voda, din orasul Campulung Muscel.
In anul 1775, amintind de o carte de scutire de taxe mai veche, intocmita de Constantin Racovita, voievodul Alexandru Ipsilanti scuteste si el de taxe pe cei trei schimnici de la Cetatea Negru Voda. Traditia orala consemneaza faptul ca trei mari sihastri, care au pustnicit in acest loc, au facut un juramant pe care l-au lasat, ca regula, vietuitorilor din Manastirea Cetatuia. Despre acesta, gasim scris si in icoana Cuviosului Ioanichie cel Nou: "Si legamant va fi, de randuiala se va tine, nimic nu va lipsi."
In timpul rascolei din 1821, turcii au distrus schitul si chiliile. Mai tarziu, la cererea credinciosilor din satul vecin, in data de 19 iunie 1859, Mitropolia incuvinteaza ca acestia sa repare schitul de pe stanca. Dupa o vreme, acesta se va ruina din nou, ajungand chiar adapost pentru vite. Intre anii 1915-1916, schitul lui Negru Voda este renovat de catre preotul econom Gheorghe Moisescu, de la Biserica Domneasca din Campulung, ajutat de ieromonahul Agatanghel Andritoiu, de la Pestera Stanisoara, din Arges, si de monahul Nicolae Bacioiu, de la Pestera Ialomicioara.
Dupa inlaturarea comunistilor de la putere, Schitul Cetatuia Negru Voda incepe sa fie iarasi ingrijit. Mai tarziu, in anul 1992, acesta este ridicat la rangul de manastire. Incepand cu anul 1993, schitul este luat in grija de Episcopia Argesului si Muscelului. Din acest an, manastirea de pe stanca a intrat intr-o noua perioada de refacere, atat materiale, cat mai ales duhovniceasca.
Dupa anul 1993, pe stancile inalte au avut loc urmatoarele lucrari: construirea unei clopotnite; amenajarea unei bibloteci, cu peste cinci mii de carti; construirea unei magazii pentru matriale; ridicarea unui pridvor, la biserica rupestra; ridicarea unui aghiasmatar si a unui corp de chilii, pentru monahii nevoitori. In anul 1997, in manastire a fost introdus curentul electric. Dupa aceasta, pe o panta a muntelui, a fost instalat un funicular, atat de necesar transportului de alimente si apa, precum si a materialelor de constructie.
( ortodox.ro )
( ortodox.ro )
revenire ianuarie2021 ❤
