Pe cand lacasurile de cult sasesti din secolul al XIII-lea au fost construite aproape toate ca bazilici romanice cu trei nave, Homorodul poseda una din foarte rarele biserici-sala romanice ce dateaza din ultima treime a secolului al XIII-lea. Corul inchis spre est cu o absida semicirculara, se deschide spre vest cu un arc triumfal semicircular in mica sala de 10,40 metri lungime si 9 metri latime.
Situata in fata laturii apusene, clopotnita formeaza, cu parterul sau boltit in cruce, un mic portic ce include un portal semicircular treptat in trei retrageri. In al doilea cat se deschidea spre sala arcada semicirculara a tribunei de vest care, azi zidita, se mai vede numai din interiorul turnului.
Existenta tribunei de vest si a unei chei de bolta in cor, sculptata cu motivul cistercian al florii soarelui cu mijlocul grilajat - ornament mult raspandit in Transilvania - indreptateste propunerea lui Virgil Vatasianu de a data biserica pe la 1270.
Constructia de aparare propriu-zisa a bisericii din Homorod este monumentalul turn-donjon, ridicat din blocuri de piatra deasupra corului, pe plan patrat de 11 metri lungime a unei laturi, cu ziduri groase de 3 metri la baza si de 2 metri la inaltimea catului al patrulea.
Constructia de aparare propriu-zisa a bisericii din Homorod este monumentalul turn-donjon, ridicat din blocuri de piatra deasupra corului, pe plan patrat de 11 metri lungime a unei laturi, cu ziduri groase de 3 metri la baza si de 2 metri la inaltimea catului al patrulea.
