Situată la 40 de kilometri de Vălenii de Munte, la 14 km de Măneciu, într-o fermecătoare poziție naturală, ea constitue un monument al spiritualității și al artei. Despre mănăstire Alexandru Vlahuță scria în 1908: "Suzana este asezata intr-o poiana frumoasa, pe o frunte de damb, sub care se asvarl in Teleajen paraul Stanca din dreapta si Epurasul din stanga". Acestea unindu-se în fața mănăstirii, alcatuiesc aici o cruce de unde pornesc la vale într-un singur curs.
Curtea interioară a mănăstirii respiră larg, dar clădirile țin una de cealaltă, alcatuind un spațiu compact, menit să reziste. Partea liberă este pavată cu lespezi de piatra. Mănăstirea are și un muzeu în care putem vedea o colecție de icoane pictate pe lemn și sticlă, numeroase cărți vechi, obiecte de cult. Icoanele sunt îmbrăcate în argint aurit .
În 1740 a fost ridicată de o credincioasă din Săcele-Brașov, cu numele Suzana Arsicu, o biserica din bârne. Dupa 100 de ani, bisericuța de lemn ce purta hramul Sf. Ierarh Nicolae, din cauza intemperiilor, a devenit inpracticabilă și a fost înlocuită în 1840 cu altă biserică, construită din piatră cu ajutorul PS episcop Chesarie al Buzăului și al credincioșilor, având ca stareță, maica Suzana Albulet. Dar aceasta n-a durat decât 40 ani, ruinându-se în urma cutremurului din 1838. Cu binecuvantarea Prea Sfințitului Mitropolit Primat D. D. Calinic și cu ajutorul credincioșilor Frangulea, Perlea N., D. Pitis și al altora, precum și al guvernului din acea vreme, in 1880 începe construcția din zid a actualei biserici (a doua de la înfiintarea mănăstirii) stareța fiind maica Natalia Perlea, mătușa marelui compozitor și dirijor Ionel Perlea. Construcția s-a terminat în ziua de 25 iulie 1882, având hramul "Sf. Ierarh Nicolae", după cum arata pisania. Mănăstirea mai are o bisericuță - Paraclisul - construită în 1911, pe vremea maicii starețe Tomaida Perlea, cu hramul Acoperământul Maicii Domnului.
