ROȘIA MONTANĂ

       

Comuna din Munţii Apuseni are o istorie foarte bogată, cu multe poveşti mai puţin cunoscute. 

Este cea mai cunoscută localitate minieră din România, acest statut se datorează controverselor ridicate în ultimii ani de proiectul privind exploatarea zăcământului de aur de aici, considerat cel mai mare din Europa.

„Adevărul“ vă prezintă o listă cu 14 curiozităţi despre aşezarea din inima Apusenilor.

1. Roşia Montană este cea mai veche localitate minieră din România, fiind atestată documentar acum nu mai puţin de 1884 de ani. Numele localităţii Alburnus Maior, numele latin al Roşiei Montane, apare pentru prima dată menţionat în tăbliţa cerată nr. XVIII, datată 6 februarie 131. Tăbliţele cerate, găsite în minele de la Roşia Montană, reprezintă unul dintre izvoarele Dreptului Roman şi actul de naştere al poporului român. Roşia Montană fost înfiinţată de către romani în timpul domniei lui Traian ca oraş minier cu colonişti din Iliria.

2. La Roşia Montană s-au descoperit peste 100 de kilometri de galerii romane şi galerii medievale, unice in lume. Cele mai spectaculoase descoperiri au avut loc între 1786 şi 1855, în galeriile romane, unde au fost găsite 25 tăbliţe cerate (foto jos) despre dreptul roman (care dau informaţii despre condiţiile de muncă din zona minieră), pe care populaţia le ascunsese în momente de primejdie. Ele au supravieţuit timp de mai bine de 1.600 de ani.

3 . Soţia lui B. P. Haşdeu, Iulia, era o frumoasă moaţă din Roşia Montană. Haşdeu a întâlnit-o în timpul călătoriilor pentru documentare istorică şi filologică şi îi va dedica drama romantică Răzvan şi Vidra.

4. Roşia Montană a cunoscut şi trăit toate evenimentele istoriei românilor. În anul 1784 casele exploratorilor au fost distruse de către revoluţionarii lui Cloşca, născut în satul Cărpiniş, iar în timpul revoluţiei din 1848 Avram Iancu l-a avut aici pe Simion Balint (1810 – 1880), unul din cei mai devotaţi revoluţionari din armata sa. Alte persoanlităţi născute la Roşia Montană sunt folcloristul şi scriitorul Enea Hodoş (1858 – 1945), membru corepondent al Academiei Române şi scriitorul Alexandru Hodoş (1863 – 1929).

5. Roşia Montană a intrat în cartea recordurilor, în 2009. Este vorba despre cel mai mare număr de oameni care au căutat aur folosind simultan şaitrocul, un instrument tradiţional folosit sute de ani în Apuseni. Peste 100 de căutători de aur au folosit vestitele unelte, de Ziua Minerului, pentru a găsi preţiosul metal în aluviunile aduse de ape. Unii au găsit fragmente mari chiar şi de 2-3 mm. Şaitrocul (foto jos) este din lemn, e confecţionat de către localnici, are fundul curbat şi foloseşte la separarea aurului de minereul sfărâmat.

6. Controversele dintre compania privată şi contestatarii proiectului a născut şi un eveniment unic în România: FânFest. Este vorba despre un festival la care artiştii participă pro-bono, pentru susţinerea campaniei „Salvaţi Roşia Montană”. Festivalul se desfăşoară în fiecare an, timp de trei zile, la sfârşitul lunii august şi adună la un loc trupe rock, folk, jazz şi trupe de teatru.

7. Denumirea în maghiară a localităţii este Verespatak, care înseamnă în traducere Pârâul Roşu (Însîngerat). Numele, atât în maghiară cât şi în română, provinede la valea care străbate comuna care are o culoare roşiatică, fiind bogată în minerale, în special fier.

8. La Roşia Montană funcţionează cea mai reprezentativă staţie meteo din judeţul Alba, amplasată la 1.196 m altitudine, în Munţii Metaliferi. Este considerată cea mai precisă staţie din judeţ, în prognozarea vremii.

9. În apropierea Roşiei Montane se află două formaţiuni geologice unice declarate monumente ale naturii: Piatra Corbului (foto jos) şi Piatra Despicată, aflate pe Dealul Cârnic la aproximativ 1.000 de metri altitudine.

10. Cetatea Alburnus Maior se află pe Dealul Cetăţii în apropierea fostelor exploatări romane şi a reprezentat punctul de apărare al localităţii şi ale exploatărilor aurifere. Aici, arheologii au descoperit locuinţe, morminte, unelte pentru minerit, multe inscripţii în limba greacă şi latină. În Muzeul Mineritului pot fi vizitate fostele galerii romane - monumente istorice şi unelte pentru minerit, găsite de arheologi în ruinele fostului oraş, şi construcţiile folosite pentru separarea aurului de piatră, numite „şteampuri”. 

11. Debitul pârâielor ce treceau pe lângă exploatările miniere era prea scăzut, astfel încât pentru punerea în funcţiune a şteampurilor s-au construit mai multe lacuri artificiale numite sau „tăuri”. Acestea există şi astăzi şi, nemaifiind utile scopului lor iniţial, unele au fost amenajate pentru piscicultură, agrement şi pescuit sportiv. Există şi în prezent Tăul Mare, Tăul Cornei, Tăul Brazi, Tăul Ţarinii, Tăul Anghel, Tăul Muntari, Tăul Gaurari şi Tăul Cartuş.

12. Legenda întemeierii Roşiei spune că aurul a fost descoperit prima dată în zonă de către o femeie pe nume Cotroanţa care venea cu caprele pe un deal numit Chernic. Aici a găsit un bulgăre care strălucea la soare şi şi-a dat seama că e de aur. Una din fostele galerii din apropierea Tăului Mare a primit numele Cotroanţa.

13. Rezervele estimate de aur de la Roşia Montană sunt de 314 tone, din care ar putea fi exploatate efectiv circa 245 de tone. 

14. Valoarea aurului ce ar putea fi exploatat se ridică la suma de 10 miliarde de euro.