Cap Caliacra - Kavarna

     

Capul Caliacra este, de fapt, o limbă de pământ care se desprinde din ţărmul bulgăresc al Mării Negre şi se întinde spre larg doi kilometri. Se află la 80 de kilometri de Constanţa şi la 60 de kilometri de Varna, are o înălţime de 60 de metri deasupra nivelului mării şi s-a format acum mai bine de două milioane de ani, prin suprapunerea mai multor straturi calcaroase.

Bătut de vânturi aspre şi spălat de valurile Mării Negre, Capul Caliacra este un adevărat colţ de rai. Peisajul care se poate observa din vârful platoului calcaros este unul de-a dreptul mirific.

Marea se desfăşoară în toată splendoarea ei, iar datorită modului în care lumina soarelui se reflectă în apă aceasta lasă impresia că ar fi albastră. Este singurul loc de pe întreg litoralul Mării Negre unde se petrece acest fenomen. „În zona litoralului bulgăresc apa are o culoare albastru-verzuie, fiind mai limpede. Ceea ce se observă, de fapt, sunt algele şi microflora marină. În zona noastră, Dunărea are un rol important, tocmai de aceea apa pare mai tulbure“, a explicat Simion Nicolaev, directorul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa“, din Constanţa.

Pentru a vizita Capul Caliacra, turiştii trebuie să plătească o taxă de intrare de 3 leva (n.r. – 6 lei) de persoană. În fiecare vară, impresionanta formă geografică atrage sute de turişti, mulţi dintre ei din România. Mărturie stau cozile impresionante de maşini şi autocare care se formează la intrarea în incinta arealului natural.

Kali Akra – pământ protector

Panourile de informare care înconjoară intrarea în incinta rezervaţiei din inima Capului Caliacra abundă de informaţii despre legendele şi istoria acestui loc. Datorită amplasării sale, Capul Caliacra a reprezentat un important refugiu pentru numeroase popoare care au venit să afle misterele Pontului Euxin. Geţii şi grecii au fost primii care au populat zona, aceştia din urmă denumind-o „Kali Akra“ (n.r. – pământ protector).

 În secolul al XIV-lea aici a existat oraşul Caliacra, considerat capitala Dobrogei medievale. Oraşul a fost distrus în urma a nenumărate atacuri ale turcilor, fiind şters de pe faţa pământului şi abandonat. Ruinele cetăţii medievale Caliacra se păstrează şi astăzi, vizitatorii putând să observe modul în care aceasta a fost construită. Câteva ziduri de piatră şi o poartă boltită înaltă de doi metri amintesc de fosta cetate.

Tot pe acest pământ există şi legenda celor 40 de fecioare care, dorind să nu cadă în mâna turcilor, şi-au prins mâinile şi s-au aruncat în apele Mării Negre. În semn de respect pentru gestul lor, la intrarea în rezervaţia naturală a fost ridicat un obelisc.

Capul Caliacra a reprezentat şi un reper în privinţa dezvoltării creştinătăţii în Dobrogea. Se presupune că acest loc a reprezentat în Evul Mediu ceea ce este astăzi Muntele Athos din Grecia. Pe platoul monumentului natural există urmele a numeroase biserici construite în secolele al XIV-lea şi al XV-lea, dar care au fost distruse în urma atacurilor turcilor.