Ansamblul Rupestru de la Nucu

               

Nu există  datări clare şi niciun studiu complet cu privire la aceste aşezări.

   Înaintea creştinilor, în locurile acestea au trăit civilizaţii care se lasă cu greu descifrate. Datele arheologice prelucrate până în prezent evidenţiază perioade diferite de locuire, mergând până în epoca bronzului, cultura Monteoru, sau începutul primei epoci a fierului, Hallstatt, atestarea documentară certificând însă doar perioada care începe cu secolul XVI.

   Cea mai veche aşezare rupestră este grota numită Fundul Peşterii (  a fost închisă publicului după ce specialiştii au constatat că fragmente întregi din fresce au fost decupate şi furate. Printre imaginile dispărute este şi reprezentarea, foarte rară, a unei mâini)  locuită încă dinainte de apariţia creştinismului. Istoricii şi teologii susţin că aceasta arată că "unele sihăstrii au apărut în epoca pre-geto-dacică", formând o zonă sacră, unde se adorau armele, apa şi soarele. Ulterior au devenit patria asceţilor geto-daci, care ulterior le-au cedat "misionarilor veniţi din părţile Ciliciei" şi asceţilor creştini, ca apoi să se închege aici cea mai puternică vatră sihăstrească, după Dobrogea.

  

    Bisericuţa lui Iosif este cea mai mare dintre bisericuţele în piatră de la Nucu.

            

                  

Peştera lui Dionisie Torcătorul

Dionisie, care i-a dat numele, a locuit-o în secolul al XIX-lea. Priceput la tors şi ţesut, sihastrul s-a retras şi a murit la Schitul Cheia.

Este un traseu dificil de aproximativ 8 km dus-întors cu urcare :)))  nu este foarte bine marcat doar punctul de plecare , pozați panoul cu traseele , vă ajută , apoi fiecare cum se descurcă , merită efortul , câteva imagini de pe traseu : 

Munţii Buzăului sunt o sursă inepuizabilă de legendă, mister, un spaţiu unde istoria a lăsat dovezi palpabile în stânci. 

Lipsa unui ghid turistic în zonă le face greu accesibile, este de recomandat autorităților din zonă o pază deoarece s-au înregistrat agresiuni asupra aşezărilor rupestre ,o parte din pereţii schitului „Peştera" au fost coloraţi cu spray-graffiti, fapt ce face imposibilă descifrarea mai multor însemne.